vineri, 23 noiembrie 2007

pauză de schi

Şi mai toată lumea pleacă la schi în Austria.
Prietenii mei au fost acolo iarna trecută.

“Eşti un fraier” mi-au zis, când am refuzat Austria în schimbul pârtiilor din România.

Păi de ce să fiu fraier? Nicăieri nu e o pârtie mai sănătoasă, mai uşoară şi mai alunecoasă ca la Cavnic. Da, Cavnic. Nu ai auzit? Vezi…. Este în Maramureş. Cică e cea mai tare pârtie. Eu merg de doi-trei ani acolo şi sunt înnebunit. E ca un drog. Nu mă mai pot opri. Schiez de aproape 3 ani la Cavnic….

De unde am aflat-o? Păi să-ţi povestesc…. pură întâmplare. De pe un site. Of, ăla, nu mai ştiu cum se numeşte, era numai cu informaţii cu şi despre, schi. Eu nu mai ţin minte .
Stai să o sun pe Dora. Ea ştie.
Da mă, cu ea am fost.
Aaa, Skivirus!

Aşa. Bihorenii laudă Arieşenii. E multă zăpadă şi e aproape pentru ei. Dacă vrei schi, linişte şi pace, acolo să te duci. Păi da, nu-ţi închipui că e Poiana Braşov acolo. E “linişte şi pace”, ce vrei mai mult să-ţi spun? La Borşa ai fost? Nu te cred. Tu, cu Austria ta, ai ratat Borşa? Opa….Păi Borşa e pârtie recunoscută de Federaţia Internaţională de Schi. Singura pârtie de coborâre din România tratată ca atare. Dar ce să-ţi mai spun ţie…..

Ţie iţi recomand cu căldură Rânca. Păi de ce? Că poate o să te inzăpezeşti pe acolo şi ….până te deszăpezesc ăia, ai timp să meditezi la toate astea (sic:) ). La Harghita Băi se duc mai mult ăia din Miercurea Ciuc. Că e mai aproape de ei. Miklos Edit si Lilla Petroczki au învăţat să schieze aici. Dar ştii tu cine sunt ăştia măi? Ă? Mari schioare......

La Straja găseşti de toate. Camere bine încălzite, preţuri de cazare bune, condiţii formidabile pentru schiat. E una dintre cele mai bine întreţinute staţiuni. A, tu vrei să schiezi în zăpadă. Păi du-te în Parâng. E plin de freeride-ri.
O să dai şi peste Tudor acolo. E cu gaşca. Vine în fiecare an pe timpul ăsta. Cum mă duc eu la Cavnic... Aşa face el. E dependent de Parâng măi omule. Daaaa, e ca un nebun. Gelu? A, nu. El merge la Sinaia...eee, nu ştii... Fiţe, mamă. Păi da, ăştia se întreţin cu Poiana Braşov, Buşteni, Predeal.., le ştii tu pe toate. Dacă vrei să te vezi cu el şi prietenii lui care „respiră aer de munte” , acolo du-te. Sunt în fiecare weekend. Hălăduiesc peste tot. Azi la Predeal, mâine la Buşteni, ieri la Sinaia...şi tot aşa. Îi ştie deja lumea. Sunt ca o familie ei. Da, da, o mare familie de „staţionari „. Nu râde. Ce, nu am dreptate?


Şi ia zi, până la urmă unde te duci? Binee, treaba ta... Să te îmbraci zdravăn că e ger curat acolo. Mi-a venit metroul. Mai vorbim. A....am uitat să-ţi zic, la Azuga au băgat un nou telescaun....da, în parc... am fugit, ne mai auzim noi!



video

În alt mod....



Turismul de afaceri





Turismul românesc merge greu.
Drumurile sunt proaste. Preţurile ridicate, condiţii slabe ale locurilor de cazare şi agrement. Investiţii insuficiente (Autoritatea Natională pentru Turism). Turiştii străini şi cei autohtoni nu se înghesuie să-şi petreacă concediul sau vacanţa în România.
Dar....

Hotelurile sunt pline.

Sindicatele române salvează bietele staţiuni.
Asta avem în hoteluri. Bilete reduse de la Sindicat, tabere şi şcoli de vară gratuite, proiecte sponsorizate…. Şi oameni de afaceri.

După intrarea României în UE , oamenii de afaceri străini dar şi autohtoni, au găsit loc propice aici. Bucureştiul e plin de astfel de indivizi, la fel Sibiul, Clujul, Iaşul, Oradea, Timişoara şi mai toate locurile în care se poate face ceva….
Astfel, călătoriile în scopuri de afaceri fac un turism cu mult mai rentabil şi de o parte şi de cealaltă. Astăzi, în lume, se călătoreşte mult mai mult în scopuri de afaceri decât pur şi simplu pentru plăcere.

Turismul de afaceri se dezvoltă în România .
Ca afacerist, nu te mai impiedică nici drumurile, nici condiţiile proaste de la hotel. Nimic. Vii în România fiindcă ştii că o să faci bani.
De cealaltă parte, afaceriştii români s-au gândit repede, au cântărit lucrurile şi au pus degrabă la punct proiectul începerii unei noi construcţii: hotel, pensiune, orice, pe tema aceasta. Ştiu ei ce ştiu :)

Vasile Bogea şi-a început prima afacere cu centrale termice la blocuri.
“Era un domeniu nou, nu mulţi făceau asta după revoluţie. Eu am ştiut că o să prindă.”
Apoi a “prins” un program PHARE, şi azi construieşte un sistem hotelier în zona Dunării.
”Da, normal că o să renteze; din turism o să se scoată bani frumoşi în câţiva ani”, spune domnul Vasile Bogea.

La Sighişoara


Dupa prima vizita, am spus ca e cel mai minunat loc de pe pamant. Si asta a fost acum doi ani.
Sighişoara e genul de oraş format din două vârste, ca şi Istanbulul turcilor sau Braşovul carpatic.
Partea cu case ardeleneşti, clădiri medievale, drumuri de piatră.
Apoi zona de blocuri, şosele asfaltate, trotuare, fabrica de confecţii textile, şcoli şi grădiniţe, toate din perioada comunistă.

Un oraş plin de saşi, unguri şi moldoveni.
Primii locuiesc aici de pe vremea lui Ţepes.
Au legende, tradiţii, cultură.
A doua grupă nu ştie nimeni exact când a apărut.
În arhivele Primăriei Sighişoara se găsesc acte care atestă locuirea unei familii de origine maghiară încă din secolul al-XV-lea.
Moldovenii…aceştia sunt cei mai nou-veniţi.
De fapt este vorba de moldovence. Acum 5,6 decenii.
Fabrica de textile din Sighişoara avea nevoie de locuri de muncă. Sistemul comunist oferea şcolarizare gratuită (profesională) . În acea peroadă s-au înscris la şcoala din Sighişoara multe fete cu varste între 14 şi 18 ani. Majoritatea din zona Moldovei.

“Eu eram fată de la ţară, nu ştiam prea bine ce înseamnă profesionala. Eu am crezut că o să ajung profesoară….”
Ana Soneriu avea 14 ani când a plecat la şcoală la Sighişoara. Aici a şi rămas. S-a casătorit. Acum e bunică. Are 74 de ani. Nu a mai fost la casa părintească de 7 ani, de la ultimul praznic. Nu-i place să călătorească. Nu suportă turiştii.
La Festivalul Medieval de la sfârşitul lui iulie, îşi pune mereu obloanele pe ferestre. “Prea mulţi vin, parcă e potopul!”

Sighişoara e renumită cu cetatea ei medievală. În vârful cetăţii e şcoala…
În fiecare zi, pe scări de lemn şi pe drum de piatră, copiii urcă cu ghiozdanele în spate. Şcoala de la Sighişoara e la mare înălţime!

Şi dacă mă gândesc la Sighişoara, musai îmi apare in minte Vlad Dracul… legendarul Vlad Ţepes.
O legendă, un mit, o scornire?
Ce mai contează, atâta timp cât aduce vizitatori/profit. Să aibă America un Dracula, l-ar fi mediatizat mai ceva ca brand-ul de la Coca-Cola! Dar noi nu suntem americani şi… nici afaceri nu ştim să facem prea bine. Proiectul de la “Dracula Park” a fost plimbat când la Raşnov, când la Sighişoara… Se pare că interesele nu au coincis.
Ideea a fost abandonată.

Şi ce face un turist când vine în “oraşul medieval”?

Vizitează muzeele din Cetate, manâncă mămăliguţă cu sarmale la “casa lui Vlad Ţepeş”, bea un vin bun la Cramăr….

La Cramăr poţi zice că serveşti după regula “ieftin şi bun”! Îl găseşti undeva mai departe de hărmălaia centrală, pe strada Ana Ipătescu.

Si daca înnoptezi, găseşti preţuri între 60-120 RON, camera de două persoane, cu masa de dimineaţă inclusă. În perioada extra sezon, adică înainte sau după festivaluri.

Cunoşti Sighişoara numai când dispare "potopul”.

Călătorii de weekend

Costa Brava, ieftin şi bun!




Pentru cei care au muncit toată vara şi pentru cei care încep concediul acum, sau pur şi simplu pentru cei care au chef de o plimbare pe plaja nord-estică a Spaniei.

Staţiunea Callela, prima de pe plaja Costa Brava este una dintre perlele Mării Mediteraneene . Avionul e cea mai scurtă metodă de a ajunge aici. (….euro )

Unde ne cazăm?

Hotelurile sunt chiar pe plajă la două minute de valuri… ce-i drept, destul de puternice. Un hotel de 2 , 3 stele costă cca. 60 de euro, două persoane pe noapte . Recomand Hotel Haro Mar, cu cină şi mic dejun inclus, cu bufet suedez (adică mănânci ce vrei şi cât vrei), piscina gratis ( în Mamaia la Hotel Corsa este 20 lei taxa pe zi), seif (contra 8 euro pe zi), televizor (cu o garanţie de 20 de euro, bani pe care ţi-i returnează la plecare).

Recepţionerii cunosc în general cam patru limbi străine (engleza, rusa, germana şi italiana) dar sunt cei mai amabili dacă le vorbeşti în spaniolă (sic:) ).
Astfel, poţi să schimbi masa de seară cu cea de prânz, dacă doreşti, poţi să te muţi în altş cameră dacă nu-ţi place peisajul sau nu-ţi convine uşa dormitorului :) . Curăţenie se face zilnic, iar lenjeria şi prosoapele se schimbă de asemeni în fiecare zi şi ori de cate ori este nevoie.

Recepţionerii sunt la dispoziţia ta 24 din 24. Pentru orice întrebare primeşti răspuns . Comandă taxiul, cumpară bilete pentru avion sau autocar, fac rezervări, închiriază , etc.
Cu 3 euro poţi suna 3 minute la orice numar din România.

Plaja nu e tocmai ideală, nisipul seamănă mai mult cu zgura ( însă am aflat că e cel mai bun masaj pentru picioare), malul este destul de abrupt iar apa de 3 ori mai sărată decât Marea Neagră… Soarele este numai bun pentru plajă şi cu 4 euro şezlong-ul, poţi sta toată ziua în baie de raze. O plimbare cu yahtul costă 22 de euro.

De asemeni, pentru 45 de euro+1 euro taxa de autostradă + 2,5 euro parcare pe zona verde, poti închiria un automobil (ex. Peugeot 106) şi să te plimbi în Barcelona, care nu este la mai mult de 60 de km de staţiune. Aici sunt multe muzee( peste 52!), Arcul de Triumf, magazine cu haine mai ieftine decât la noi. O pereche de blugi Pinky-30 de euro, un compleu Adidas 15 euro tricoul si 12 euro pantalonii scurţi.
Fructele sunt toate cam 1 euro. O sticlă de Coca–Cola la 2 litri-2 euro în magazine, 1,5 euro -0,25l în baruri. Cu 10 euro mănânci pe săturate la orice restaurant stil bufet suedez. Nu trebuie ratat portul….

Dacă nu ai maşină, cu 5 euro mergi din staţiune în Barcelona, dus-întors. Biletul la metrou costă 1,5 euro, sau 5,5 euro pentru toată ziua.

Şi dacă ai chef de mai mult, la jumate de oră de Calella este un parc de distracţii (un fel de Aqua Magic + animale dresate - delfini în special). Cu 21 de euro poţi să faci ce vrei o zi întreagă. Piesele de rezistenţă sunt toboganul cu apă şi piscina cu delfini.
video video

La drum



Pleci în afară.
Te întrebi ce să mai pui în bagajul ticsit deja.
Încă 3 lucruri. Trei lucruri româneşti.
Şi te întrebi: aste 3 lucruri româneşti să-ţi fie ţie utile sau să-i împresioneze pe alţii? Ce să iei la tine ca să atragi atenţia? Sau şi mai mult, ce poţi avea în bagaj,.. ceva care să spună altora că eşti român şi în acelaşi timp să le trezească admiraţia şi nu resentimentul scârbei.

De exemplu, dacă ai lua un CD cu manele, întreaga Europă ar şti că eşti din România.
Dar oare aceasta este identitatea pe care vrei să o afişezi ?
Mmm... Nu.
Poţi să pui în bagaj un mic nai de lemn.
Nu are de unde să ştie multă lume că este un instrument tradiţional românesc, dar dacă îl vei dărui oricărui european alături de o poveste a naiului, sigur va fi încântat şi sigur îl va păstra la loc de cinste.
Să nu uităm că europenilor le plac cadourile :) .
Bine, dar naiul nu e suficient.
Parcă era vorba de 3 lucruri...
Păi un lucru ar fi pliantul de la Dacia Logan :))
Ce să faci cu pliantul ? Că maşina, săraca de ea se defectează la fiecare 20 Km =)) Deci nu lua niciun pliant cu Dacia Logan.
Aşa. Să iau sarmalele după mine ?
Mm , adevărul e că astea au facut înconjurul lumii. Sigur l-aş cuceri pe european cu sarmalele bunicii. Dar la drum lung... mai bine lasă sarmalele!
Uite o soluţie: ia una bucată foaie roşie ( roz , albă, albasră, de orice culoare-ţi place ţie ) şi scrie pe ea cu litere de o şchioapă DOR, DOINĂ... Sau şi mai bine scrie-le pe o frunză presată şi uscată. Frunza să fie de stejar. Povestea e simplă: stejarul e copacul protector, cuvintele sunt unice. Nu poţi traduce în nicio limbă DOR şi DOINĂ. Europeanul va fi încântat să cunoască aceste două cuvinte unicat.

O cană cu Vlad Dracul.
Ar fi o idee bună.
Dracula a făcut şi el înconjurul lumii.
Dar orice român ar veni cu un obiect care să ducă cu gândul la Domnitorul din Bran. Asta trece prin mintea oricui.
Deci nu lua cana.
Mai bine iţi împopoţonezi păpuşa cu tradiţionala ie, catrinţă şi bundiţă.
Astea, dacă nu ai bani sa le cumperi din „ Unirea ” , o să te apuci să ţi le faci singură, cu foarfecele, acul şi aţa. Să arăţi păpuşica ta îmbrăcată în strai tradiţional şi chiar să dăruieşti o astfel de păpuşică, sigur ţi-ai câştiga admiraţia pe termen lung.

Aşadar, mult succes la confecţionarea portului popular românesc. Că doar nu-ţi dai tu banii pe straiele din „ Unirea ”... esti român şi student pe deasupra.
N-ai bani =))