Dupa prima vizita, am spus ca e cel mai minunat loc de pe pamant. Si asta a fost acum doi ani.
Sighişoara e genul de oraş format din două vârste, ca şi Istanbulul turcilor sau Braşovul carpatic.
Partea cu case ardeleneşti, clădiri medievale, drumuri de piatră.
Apoi zona de blocuri, şosele asfaltate, trotuare, fabrica de confecţii textile, şcoli şi grădiniţe, toate din perioada comunistă.
Un oraş plin de saşi, unguri şi moldoveni.
Primii locuiesc aici de pe vremea lui Ţepes.
Au legende, tradiţii, cultură.
A doua grupă nu ştie nimeni exact când a apărut.
În arhivele Primăriei Sighişoara se găsesc acte care atestă locuirea unei familii de origine maghiară încă din secolul al-XV-lea.
Moldovenii…aceştia sunt cei mai nou-veniţi.
De fapt este vorba de moldovence. Acum 5,6 decenii.
Fabrica de textile din Sighişoara avea nevoie de locuri de muncă. Sistemul comunist oferea şcolarizare gratuită (profesională) . În acea peroadă s-au înscris la şcoala din Sighişoara multe fete cu varste între 14 şi 18 ani. Majoritatea din zona Moldovei.
“Eu eram fată de la ţară, nu ştiam prea bine ce înseamnă profesionala. Eu am crezut că o să ajung profesoară….”
Ana Soneriu avea 14 ani când a plecat la şcoală la Sighişoara. Aici a şi rămas. S-a casătorit. Acum e bunică. Are 74 de ani. Nu a mai fost la casa părintească de 7 ani, de la ultimul praznic. Nu-i place să călătorească. Nu suportă turiştii.
La Festivalul Medieval de la sfârşitul lui iulie, îşi pune mereu obloanele pe ferestre. “Prea mulţi vin, parcă e potopul!”
Sighişoara e renumită cu cetatea ei medievală. În vârful cetăţii e şcoala…
În fiecare zi, pe scări de lemn şi pe drum de piatră, copiii urcă cu ghiozdanele în spate. Şcoala de la Sighişoara e la mare înălţime!
Şi dacă mă gândesc la Sighişoara, musai îmi apare in minte Vlad Dracul… legendarul Vlad Ţepes.
O legendă, un mit, o scornire?
Ce mai contează, atâta timp cât aduce vizitatori/profit. Să aibă America un Dracula, l-ar fi mediatizat mai ceva ca brand-ul de la Coca-Cola! Dar noi nu suntem americani şi… nici afaceri nu ştim să facem prea bine. Proiectul de la “Dracula Park” a fost plimbat când la Raşnov, când la Sighişoara… Se pare că interesele nu au coincis.
Ideea a fost abandonată.
Şi ce face un turist când vine în “oraşul medieval”?
Vizitează muzeele din Cetate, manâncă mămăliguţă cu sarmale la “casa lui Vlad Ţepeş”, bea un vin bun la Cramăr….
La Cramăr poţi zice că serveşti după regula “ieftin şi bun”! Îl găseşti undeva mai departe de hărmălaia centrală, pe strada Ana Ipătescu.
Si daca înnoptezi, găseşti preţuri între 60-120 RON, camera de două persoane, cu masa de dimineaţă inclusă. În perioada extra sezon, adică înainte sau după festivaluri.
Cunoşti Sighişoara numai când dispare "potopul”.
4 comentarii:
Sighisoara ne uimeste prin arhitectura. Prin traditii...si prin faptul ca primele 2 nu sunt exploatate corespunzator
AA, pai....asta incearca cei de la primaria Sighisoarei...prin festivalul medieval, cel al vinului, cel al etniilor, etc. As vrea sa-mi spui mai in detalui despre ce idei scriai tu...ca poate le transmit...am colaborat intr-o vreme cu organizatorii festivaluli medieval...so....astept
Si mie imi place Sighisoara
Ma bucur:)
Trimiteți un comentariu