Bruxelles si Bruges

Astazi o sa-ti impartasesc amintirile mele din Belgia. Nu era prima oara cand paseam in Bruxelles. Din Paris pana acolo am venit cu trenul. Aveam aproape doua ore intarziere, oamenii au pierdut legaturi cu alte trenuri, avioane, etc. Insa nimeni nu a vociferat. Asa cum se intampla in Romania. Doar dadeau telefoane peste telefoane sa spuna la cunoscuti cele intmaplate si sa-i roage ori sa-i mai astepte la gara, ori sa le faca programare la urmatorul tren sau avion, dupa caz. Pe peron in Bruxelles ne astepta un reprezentant al companiei de tren care ne-a impartit pliante cu informatii ce si cum sa facem ca sa ne primim banii inapoi. Era vorba despre un lung proces. Pai trebuia sa completezi un formular, sa trimiti biletele scanate, cazul era analizat, si abia in decurs de o luna iti primeai sau nu banii inapoi. Majoritatea calatorilor s-au lipsit. “Macar daca ne dadea acum banii….eu sunt turist, peste o luna voi fi in Beirut…”, imi sopteste un tip de vreo 25-30 de ani, cu barba blonda si un rucsac verde, imens, in spate. Eu as fi stat sa completez foia de restituire a banilor… “Pai am venit sa avem momente placute petrecute aici, nu sa stam la coada  sa completam formulare” , imi spune Ahmad.

 Am plecat de acolo. Langa gara era o coada mare la taxiuri. Ai mai vazut tu vreodata oameni sa astepte la coada pentru a lua un taxi? Eu mai vazutsem o singura data asta in Birmingham…..In sfarsit ne vine randul sa luam taxi. Eu ii explic intr-o franceza stalcita soferului ca vrem la un hotel, dar nu stim la care…si sa  nu fie prea scump. Si taximetristul a zis ca nu ne duce. O fi crezut ca nu avem bani? Ma gandeam in sinea mea…..in fine. Am coborat.  Ne-ma oprit la o ceainarie in fata garii. Ploua. Am cautat pe net hoteluri….era plin cam peste tot. Am gasit in cele din urma ceva central, nou, mic, plin de flori. Era perfect. Am mai asteptat la coada la taxi inca o data si cu incredere , i-am comunicat soferului destinatia: la Hotel Tulipe.

Spre seara ne-am plimbat prin centru. Am revazut Piata Mare, pub-urile cu muzica live, strazile inguste si lungi.

Dimineata am vizitat Atomium. Este un atom imens in care poti intra si vizita expozitii  de fotografie, prezentari de film, etc. La ultimmul etaj este un restaurant cu meniu international. Noi am savurat o inghetata la inaltimea de unde puteam vedea o buna parte a orasului. O priveliste minunata. Si mi-a placut ca nu era atat de aglomerat ca Turnul Eifell. Linste si pace.

Am lasat Bruxell-ul avand sentimental ca iarasi ma voi intoarce acolo si am ajuns in Bruges, Venetia Nordului, asa cum o numeste J.J. Scott. Este unul dintre putinele “tinuturi” medievale pastrate intr-o buna forma, pe care le mai detine Europa. Mi-a placut de la bun inceput. Locuitorii vorbesc cel putin trei, patru limbi: Flamanda, Franceza, Germana, Engleza. Sunt amabili si binevoitori. De cate ori ne-am ratacit, s-a gasit de fiecare data cineva care sa ne arate drumul corect, ba chiar mergeau cu noi.

Este atat de placut sa te plimbi  ziua, nopatea, prin oras. Fiecare colt are biserica lui si mereu aveam impresia ca pe acolo “am mai fost”.  

Pe strazi se aud tropotele cailor cu calesti, in magazine gasesti mileuri croserate si o multime de articole din dantela - apropate tot ce vezi de cumparat este “de mana”; si e plin de bere si ciocolata peste tot. La hotel am primit o cutie de trufe “din partea casei”. Nu stiam ca exista si hoteluri care dau “atentii” clientilor. Am aflat apoi ca se obisnuieste peste tot in lume…la hoteleurile cu traditie si prestigiu. In Bruges, majoritatea lor sunt vechi, cu mobila floral sculptata si iz de poveste. Preturile sunt o idee mai mari ca in Bruxelles dar mai mici ca in Paris. O noapte la un hotel de 4, 5 stele duce intre 260 si 500 de euro.

Restaurantele sunt frumos amenajate, din exterior te atrag toate. Mancarea insa nu este extraordinara (au cica meniu international), iar chelnerii se asteapta la mari bacsisuri, altfel te trateaza cu indiferenta.

In Bruges am vizitat muzeul de cocolata si cel de diamante (insa pentru mine tot Antwerp-ul ramane locul de suflet pentru cele mai minunate diamante!).

Am  vazut manastirea din Bruges, lacul cu lebede, piata centrala , am colindat toate strazile in lung si-n lat si tot trebuie sa ma mai intorc acolo (am vazut o perecehe minunata de manusi crosetate pe care musai vreau sa le am!).

Pentru Bruges, recomand vizita de la doua saptamani in sus. E liniste, calm, te deconectezi total.

Mai multe poze pe victoriabaltag