Metz

"Nu se poate sa locuiesti in Luxembourg si sa nu dai macar o data prin Metz" mi se tot spunea la Comisia Europeana, unde imi faceam stagiul universitar.

Si iata ca am calcat in sfarsit pe strazile oaselului situat in nordul Frantei, la granita cu Luxembourg-ul. De la gara nu parea cine stie ce. Am vazut gardurile umplute cu planse pictate si chair m-am gandit ca orasul trebuie sa fie urat si ei, locuitorii, incearca sa il infrumuseteze un pic prin planse pictate puse pe garduri:)

Si cum te afunzi in oras....spre centru...minunatia arhitectonica, oamnii zambitori, cafenelele cu scaune si mese scoase in strada, strazile inguste si casele inalte, toata panorama ti se deschide din ce in ce mai mult, uimindu-te.

Si am vazut Catedrala Sfantul Stefan - o cladire unica in lume, construita prin contopirea a doua mari biserici. Si catedrala era in restaurare...asa impunatoare se arata dincolo de raul Mosel, ma intreb cat de frumoasa va fi dupa ce vor fi termina-o de renovat? In interior am vazut maretia cladirii..atat de liniste era acolo! Si atat de protector!

Peste drum de catedrala, da ca o iei pe una dintre stradutile inguste aflate chair in fata ta, vei gasi negresit cele trei cofetarii. Eu am mancat acolo cele mai bune prajituri pe care le-as fi putut manca!

Esch-sur-Sûre

Al doilea cel mai mic oras din Luxembourg (numai 314 locuitori), Esch-sur-Sure este o comuna minunata asezata pe un loc pamantesc mirific.

Marturisesc sincer ca nu am ami vazut frumuseti naturale asa de apetisante ca in Luxembourg. Nu stiu daca vorba "tot ce-i mic e si frumos" este adevarata, dar pe mine tarisoara asta m-a cucerit din prima zi. Abia astept sa ma reintorc.

Dar sa revin la Esch-sur-Sure. De departe pare o insulita inconjurata de un rau (Sauer) ce se unduieste ca un sarpe printre munti si paduri. Ce gasesti aici? In primul rand verdeata, relaxare, liniste, o priveliste incantatoare, munti si paduri, ruinele unui castel care dateaza din anul 921 d.Hr., si cate si mai cate.

Spre ruinele castelului este un restaurant de unde poti vedea toata comuna. Acolo poti gasi traditionalel pateuri luxemburgheze si alte bunatati, toate la preturi acceptabile (cu 12 euro mananci copios).

Pe marginea raului Sauer am gasit corcoduse! Bineinteles ca am furat din patrimoniul comunei cat de multe em putut, hahhhaaha! Corcodusele erau foarte bune..desi mi-am rupt pantalonii printre maracinii de pe-acolo (sic!).

Cand am pasit prima para in Esch-sur-Sure, m-am gandit ca este locul ideal pentru pictori, scritori si alti artisti condusi de talentul creatiei. E un loc unde poti sa creezi, unde mintea ti-e limpede si relaxata, unde plamanii-ti sunt umpluti de aer rece de munte.

Comuna este o bijuterie a naturii.

Mai multe informatii aici

PULA

Este vorba despre un orasel mic in nordul Croatiei care a pastrat ramasitele arhitecturii romane si izul marii adriatice. Ca sa ajungi acolo nu-ti trebuiesc decat vreo 200 de euro pentru biletul de avion si inca vreo 100 pentru cazare la vreun hostel. Eu si ai mei colegi stagiari, cu totii ne-am cazat la Pula Art Hostel cu 15 euro pe noapte. In general preturile sunt destul de ridicate, desi un euro valoreaza 7 kuna croati. Restaurantele sunt foarte bune si indestulatoare – o portie ajunge la doua personae si costa intre 40-60 de kuna. Poti manca tot felul de bunatati: fructe de mare, cevapcici (mancarea traditionala), salate de tot felul si carnuri dintre cele mai alese. Eu am mancat si o inghetzata super buna la 30 de kuna, hihi.
In Pula sunt cel putin 12 plaje, insa cuvantul plaja este cumva cam impropriu, caci paste tot sunt pietre si bolovani…..insa apa e limpede, albastra si racoroasa. E o frumusete sa privesti panorama.
Pentru vizitat, centrul este plin de monumente, cladiri si locuri istorice : Arcyul de triumf al lui Sergii, Templul lui Augustus, Arena, catedrala, forumul, etc.

Nu trebuie uitate produsele din lavanda (ulei pentru masaj, ulei de baie, spary pentru camera, etc.etc.), Croatia fiind cunoscuta pentru cele mai bune plantatii de lavanda din lume. Eu am cumparat un ulei de masaj si un ulei de corp, ambele foarte consistente si frumos mirositare incat imi parea rau ca nu am cumparat mai multe. Tot aici am gasit miere de o foarte buna calitate cu miez de nuca, alune, arahide si alte cele inauntru. Ca bautura traditionala, eu am incercat slibovica, un lichior dulce din prune sau pere, foarte bun. Dupa masa croatii mai degusta si coaja de portocala zaharisita, taiata in dungi foarte subtiri. Ca desert traditional mai este si smokveniak – un baton din smochine si boebe de alune.
xMa opresc aici cu povestitul si te las sa te uimesti cu fotografiile :)

Bruxelles

Ma aflam pentru a doua oara intr-o gara din Bruxelles. O gara ca un centru commercial imens – specific garilor internationale. Afara ploua si frigul ma pisca rau. Nu-mi venea sa ies pentru turul orasului impreuna cu stagiarii mei luxemburghezi. Dar cand esti intr-un grup, te supui regulior grupului. Si afara ploua. Si eu nici umbrela nu aveam. Asadar, m-am ‘aciuat’ langa cineva cu umbrela.

Primul sentiment pe care l-am avut a fost cel de ‘ nu as vrea sa locuiesc aici, dar mi-ar placea sa revizitez sis a-mi fac cumparaturile’ – asta fiindca preturile sunt mult mai mici decat in Luxembourg. Si da, mi-am luat manusi din piele – doua perechi - chiar din buricul orasului. Cicolata nu am cumparat….data viitoare….acum mi s-a parut cam scumpa 27 de euro cutia, hahhaaha! Cand ma mai imbogatesc dau fuga in Bruxerlles sa-mi cumpar ciocolata belgiana.

Centrul orasului este foarte frumos. Am aflat ca locuintele aici sunt mai ieftine decat la periferia sau suburbiile orasului. Sa stai in centru in Bruxelles este mai ieftin decat sa stai la marginea orasului, hahha! Am aflat mai tarziu de ce. Pai bogatasii orasului s-au mutat din apartamentele luxoase din centru fiindca si-au facut vile cu toate conditiile, in suburbii. Avand masina nu e greu sa calatoresti dint-o parte in alta. Asadar, apartamentele centrale au ramas goale. La inchiriere sau cumparare, preturile au scazut mult fiindca cladirile sunt vechi si nu au lift. Cei mai multi studenti locuiesc in ele acum.

Bruxelles –ul a fost o mica Venetia acum mai bine de 100 de ani. Exista un rau Seine, care mai exista si astazi. Acum este limpede si gazduieste 12 pestisori de aur. Nu a fost intotdeauna asa. Omanii obisnuiau sa arunce aici toate gunoaiele, excrementele si deseurile menajere. Bruxelles-ul era un focar de infectie – acesta fiind un alt motiv pentru care familiile bogate au parasit centrul construindu-si case in suburbii.

Dar NU se poate sa spui ca ai vizitat Bruxelles- ul daca nu ai baut o bere in Delirum café, locul unde gasesti peste 2500 de sortimente de bere. Locul are record la acest capitol. Patronul a avut o idée, a impartit-o in trei alte mici idei si si-a vandut viziunea. Si a vandut-o bine..ca am baut si eu o bere acolo.. – eu care nu beau bere niciodata fiindca-I amara, hahahaha! (si m-am cam ametit de la berea aceea, hihi).

Nopatea e minunat sa bantui prin barurile centrale. Fiecare local are o nota aparte, un iz propriu si o polotica personala de atragere a clientilor. Majoritatea au seara concerete live. Eu am prins-o pe solista de la Kiss&drive care canta un soi propriu de indie, foarte originala si cu o voce foarte buna. La un moment data a cantat la masina de scrisJ Trebuie s-o vezi in realitate si sa te minunezi cum compune pe loc refrenele pentru melodiile ei.

Un sat belgian

Ourthe 90

Atat de multe s-au intamplat in ultima vreme ca nu mai stiu cu ce sa incep…..OK, astazi o sa-ti povestesc despre un sat situat in Belgia, la granita cu Luxembourg. Ourthe este o localitate obisnuita, cu oameni saraci (majoritatea barbatilor muncesc la negru, majoritatea femeilor sunt in somaj), cu semete case asezate pe strazi lungi, pavate cu piatra neagra sau gri. Gospodariile sunt inconjurate de pasuni verzi si mereu proaspete, arbori cu crengi incalcite, multa verdeata, si in sfarsit, de o panorama extraordinara. Liniste si pace. In Belgia ploua mai mereu, asa ca singurul sunet care se aude este cel al ploii. Frumos sunet. Patru anotimpuri intr-o zi. Acum e soare arzator de-ti vine sa te intinzi pe iarba la plaja, acum bate vantul rece de-ti patrunde pana-n oase, acum ploua de mama focului (scurt si puternic in general, dar au mai fost si zile cu ploaie marunta si deasa…insa tot de scurta durata). Asadar, nu stii cu ce sa te imbraci cand iesi din casa, hahahaha.

In sat sunt putini proprietari, cei mai multi oameni locuiesc cu chirie. O casa intreaga costa 500 de euro pe luna. Si cand spun casa, ma refer la o locuinta cu doua nivele, cel putin 4,5 dormitoare, doua bai, etc. E frumos sa traiesti in Ourthe. Dar sunt si guri rele sau voci invidioase. Asadar, cativa omeni acolo lucreaza la Comisia Europeana – au salarii intre 2000- 3500 de euro pe luna. In Belgia un professor de liceu cu 15 ani vechime ia maximum 1500 de euro pe luna. Iata de unde vine invidia. In Ourthe totul se rezuma la noroc pana la urma.

Primul lucru pe care-l vezi cand intri in sat este scoala generala. Peste drum de scoala, la numarul 90 se lucreaza de zor. Franck manuieste de mai bine de 10 ani un alt fel de sculptura in lemn. Casa este plina de operele lui, in afara si ianuntru. O minunatie. O astfel de figurina din lemn costa intre 40 si 60 de euro.

Daca vrei sa comanzi sau sa vezi si alte fotografii cu sculpturi in lemn, te rog apasa aici. Merita!

Daca vrei sa vezi alte fotografii, tot la mine pe blog, apasa aici