Paris....

In sfarsit mult asteptata postare despre Paris!

Dupa cele cateva capitale pe care le-am vazut in viata mea (Bucuresti, Londra, Bruxelles, Luxembourg, Viena, Istambul, etc.), Parisul mi-a lasat o impresie de neuitat, in sensul bun al cuvantului.

Arhitectura care ascunde secole de istorie, cultura, arta si frumos, oamenii de peste tot din Lume, extraordinar de amabili si politicosi, minunatia serilor petrecute pe strazile pline de turisti, luna care-si varsa spre amurg culoarea in linistita Sena -  Parisul m-a ademinit, cucerit, si m-a facut sa vreau sa-l revad iar si iar.

In capitala pariziana poti sa calatoresti oriunde cu trenul sau metroul. Este cel mai simplu, rapid, ieftin. Putine orase au aceasta facilitate. In cazul in care optezi pentru taxi, tot nu o sa-ti para rau, caci taximetristii sunt foarte corecti, amabili si nu incarca plata (ca in Bucuresti, de exemplu). Cu 20-25 de euro, mergi dint-un capat in altul al Parisului.

Nu o sa vorbesc prea mult despre Turnul Eifell. Nu am urcat. Zilnic cozile au metri intregi, este de asteptat ore in sir si pe ploile pe care le-am prins  acolo..nu se merita efortul. “Data viitoare!”, mi-am zisJ . Totusi, l-am vazut noaptea si era extraordinar de frumos luminat! Un punct de reper parizian.  Arcul de Triumf este uimitor! Mult mai mare, maiestuos si mult mai artistic, cultural, istoric sculptat decat cel din Bucuresti. Il avem si noi pe al nostru, modest - nu incape nicio comparatie.

Ce mi-a placut cel mai mult in Paris? Palatul Versailles (care este cel mai frumos pe care l-am vazut vreodata!), Muzeul Luvru (unde am avut placerea sa ating cele mai minunate sculpturi antice) si nu in ultimul rand, Opera Bastille, opera veche a Parisului – un gigant architectonic – unde am vazut un spectacol de balet si ca atare, mi-am propus sa mai vin. De la Londra la Paris nu fac decat doua ore cu trenul!

Prajiturile lor traditionale in zeci de culori, branzeturile care merg atat de bine cu strugurii albi, cornurile pufoase de care nu ma mai saturam dimineata, toate m-au facut sa pun cateva kilograme bune pe mine!:) Sfatul meu asadar: nu mancati la Paris decat daca va mutati acolo pentru totdeauna! – totul este atat de gustos si va fi greu sa va dezvatati cand veti pleca acasaJ. Eu am fost si intr-un restaurant libanez “Noura” unde am gasit cel mai gustos humus. Lumea araba si-a gasit o buna piata de desfacere in Paris si in general in Franta -  ma refer aici mai ales la tarile arabe foste colonii franceze.

Este o placere sa mergi pe jos in Paris! Cat vezi cu ochii este minunat si cu cat mergi mai mult, cu atat mai mult vrei sa vezi.

NU-mi doresc decat sa ma reintorc! Poate sa locuiesc acolo pentru un timpJ

Metz

"Nu se poate sa locuiesti in Luxembourg si sa nu dai macar o data prin Metz" mi se tot spunea la Comisia Europeana, unde imi faceam stagiul universitar.

Si iata ca am calcat in sfarsit pe strazile oaselului situat in nordul Frantei, la granita cu Luxembourg-ul. De la gara nu parea cine stie ce. Am vazut gardurile umplute cu planse pictate si chair m-am gandit ca orasul trebuie sa fie urat si ei, locuitorii, incearca sa il infrumuseteze un pic prin planse pictate puse pe garduri:)

Si cum te afunzi in oras....spre centru...minunatia arhitectonica, oamnii zambitori, cafenelele cu scaune si mese scoase in strada, strazile inguste si casele inalte, toata panorama ti se deschide din ce in ce mai mult, uimindu-te.

Si am vazut Catedrala Sfantul Stefan - o cladire unica in lume, construita prin contopirea a doua mari biserici. Si catedrala era in restaurare...asa impunatoare se arata dincolo de raul Mosel, ma intreb cat de frumoasa va fi dupa ce vor fi termina-o de renovat? In interior am vazut maretia cladirii..atat de liniste era acolo! Si atat de protector!

Peste drum de catedrala, da ca o iei pe una dintre stradutile inguste aflate chair in fata ta, vei gasi negresit cele trei cofetarii. Eu am mancat acolo cele mai bune prajituri pe care le-as fi putut manca!

Esch-sur-Sûre

Al doilea cel mai mic oras din Luxembourg (numai 314 locuitori), Esch-sur-Sure este o comuna minunata asezata pe un loc pamantesc mirific.

Marturisesc sincer ca nu am ami vazut frumuseti naturale asa de apetisante ca in Luxembourg. Nu stiu daca vorba "tot ce-i mic e si frumos" este adevarata, dar pe mine tarisoara asta m-a cucerit din prima zi. Abia astept sa ma reintorc.

Dar sa revin la Esch-sur-Sure. De departe pare o insulita inconjurata de un rau (Sauer) ce se unduieste ca un sarpe printre munti si paduri. Ce gasesti aici? In primul rand verdeata, relaxare, liniste, o priveliste incantatoare, munti si paduri, ruinele unui castel care dateaza din anul 921 d.Hr., si cate si mai cate.

Spre ruinele castelului este un restaurant de unde poti vedea toata comuna. Acolo poti gasi traditionalel pateuri luxemburgheze si alte bunatati, toate la preturi acceptabile (cu 12 euro mananci copios).

Pe marginea raului Sauer am gasit corcoduse! Bineinteles ca am furat din patrimoniul comunei cat de multe em putut, hahhhaaha! Corcodusele erau foarte bune..desi mi-am rupt pantalonii printre maracinii de pe-acolo (sic!).

Cand am pasit prima para in Esch-sur-Sure, m-am gandit ca este locul ideal pentru pictori, scritori si alti artisti condusi de talentul creatiei. E un loc unde poti sa creezi, unde mintea ti-e limpede si relaxata, unde plamanii-ti sunt umpluti de aer rece de munte.

Comuna este o bijuterie a naturii.

Mai multe informatii aici